Despre

Localitate Axente Sever se afla in nordul judetului Sibiu, in centrul Romaniei, in inima Transilvaniei, o zona incarcata de istorie, traditii si obiceiuri. Comuna cuprinde si satele apartinatoare Agarbiciu si Soala.

Scurt istoric

Asezata pe malul drept al raului Visa, la confluenta acestuia cu Tarnava Mare, comuna a fost atestata documentar in 1305 intr-un document oficial, editat in latina, la Alba-Iulia. Pe vremea colonizarii sasesti, prin secolele XII-XIII, asezarile au primit numele de Villa, astfel ca si Axente Sever apare in documentele vremii sub denumirea Villa possesio Asszonyfalva.  Intr-un registru al Vaticanului, in perioada 1322-1323 localitatea apare sub denumirea “Georgius plebanus eclasiae Villae Dominarium” iar in 1447 sub denumirea Frauendorf. Alte menţiuni documentare s-au păstrat din anii 1733 (Frua), în 1750 (Friuoa), între 1760-1762 Freiendorf, în 1850 Assonyfalva, Frâua, în 1854 apare sub denumirile Assonyfalva, Frauendorf, Frâua. Numele localităţii se pare că ar proveni de la o biserică cu hramul „Sfânta Fecioară” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933 localitatea poartă numele lui Axente Sever, după cum reiese din adresa dată de Prefectura Judeţului Târnava Mare nr. 18713 prin care se adresează cu denumirea de Axente Sever. Dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 localitatea apare sub denumirea de Fraua.

La mijlocul anului 1943 în Axente Sever au apărut trupe germane care şi-au construit o bază pentru întreţinerea şi staţionarea unor maşini de război, armata germana suferind tot mai multe infrangeri in Uniunea Sovietica.
La mijlocul lunii octombrie 1944, când lucrurile s-au mai liniştit oamenii satului au revenit la casele lor, continuându-şi munca obişnuită în gospodării.

În anul 1950 s-a ridicat în comună un monument comemorativ în centrul comunei pe care a fost fixată o placă de bronz cu numele celor patru eroi căzuţi în luptele de pe frontul antihitlerist.

Cadrul natural

Comuna este situata intr-o zona deluroasa,  cunoscuta pentru podgoriile  si vinurile produse, fiind, odinioara, una dintre cele mai importante centre viticole ale judetului. Relieful este dominat de dealuri cu altitudini ce variază între 444-445 m, separate prin văi adânci, dintre ele remarcându-se Dealul Curmătura (478m), spre nord-vest, Vovorţi (485m) şi vârful Dorului Şes (444m). Lunca Târnavei Mari împreună cu cea a Visei oferă cele mai fertile terenuri agricole şi sunt cele mai accesibile zone de pe teritoriul comunei. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul cu configuraţia de regulă ondulată, mai rar plană, cu pante de înclinaţie variabilă între 15° şi peste 40°, media fiind de 20°, cu un microrelief vălurat, care favorizează adesea formarea râpelor şi alunecărilor de teren. Dealurile înalte cu culmi înguste ocupă partea de nord a teritoriului, dominată de confluenţa Visei şi Târnava Mare, iar dealurile mai mici cu culmi largi – partea sud-estică.

Populatia

La ultimul recensamant, din anul 2011, populatia comunei Axente Sever era de 3690 locuitori, din care 2114 in localitatea Axente Sever, 1269 in satul apartinator Agarbiciu si 307 in Soala. Populatia este reprezentata in proportie de peste 90% de etnia romana, urmata apoi de maghiara, roma si germana.

Desi in zilele noastre, numarul sasilor care locuiesc in Axente Sever este extrem de mic, nu putem uita sa mentionam importanta pe care comunitatea saseasca a avut-o la dezvoltarea spirituala, culturala si economica a comunei. Comunitatea sasilor din Axente Sever a fost organizata in vecinatati, similar cu majoritatea sasilor din Transilvania. Aceste vecinatati aveau regulamente extrem de bine puse la punct care stabileau in cele mai mici detalii desfasurarea activitatilor publice. Vecinatatile au fost asociatii bisericesti avand ca scop ajutorarea reciproca a vecinilor, cultivarea intelegerii si respectarea obiceiurilor si traditiilor comunitatii.

Fratia era o forma de organizare patronata de Biserica Evanghelica si care se adresa tinerilor. La fel ca si in cazul Vecinatatilor, regulile Fratiei erau foarte clar stabilite si membrii acesteia frecventau slujbele religioase in costume populare de sarbatoare, plantau pomi, ingrijeau fantani, intretineau cimitirul.

Economia

Principalele activitati economice desfasurate pe raza comunei sunt : agricultura, viticultura, pomicultura, zootehnie si servicii, in comuna desfasurandu-si activitatea peste 50 de agenti economici.

Cultura si traditii

Cele mai vechi date cu privire la activitatea culturală se referă la corul săsesc al şcolii existent în anul 1891.  La începutul secolului XX a fost înfiinţată fanfara, participantă la toate manifestările culturale ale comunităţii.

Activitatea cultural-artistică cea mai apreciată de localnici a fost teatrul de amatori, realizându-se spectacole de teatru încă de la începutul secolului XX. Activitatea culturală cea mai intensă s-a desfăşurat în perioada 1952-1979 când au fost puse în scenă 40 piese de teatru prezentate publicului. La mijlocul anilor 60 s-au iniţiat formaţii de dansuri populare româneşti şi săseşti. Un rol important în formarea renumelui localităţii Axente Sever l-a avut şi „balul strugurilor” care se organiza în fiecare toamnă după cules. Portul popular din Axente Sever  este  caracterizat de sobrietate şi eleganţă si se încadrează în tipologia portului popular românesc din zona Târnavelor. Manifestarea culturală “Fiii satului” este una din cele mai importante din viata comunitatii  Este ziua în care cei plecaţi de acasă revin în ţinuturile natale, indiferent de colţul unde se află. Pentru că s-a dovedit a fi un “izvor de oameni mari”, la Axente Sever se opresc, întotdeauna, cu mare plăcere, oamenii de cultură şi cei care păstrează comuna în inimi.

Turismul

Pozitionarea geografica intr-o zona extrem de bogata atat din punct de vedere natural cat si cultural ii ofera comunei un potential turistic important. In meniu gasiti pagini  cu principalele obiective turistice si modalitati de petrecere a timpului liber pentru cei care aleg sa-si petreaca o scurta vacanta in comuna Axente Sever.